
Personalitati cazate in Slanic-Moldova
Slănic-Moldova – Stațiunea unde și istoria a venit în vacanță
Există locuri care, dincolo de frumusețea lor naturală, poartă în tăcere amintirea pașilor iluștri care le-au dat valoare. Slănic-Moldova este unul dintre acele locuri unde timpul parcă se apleacă în respect, lăsând ecoul regilor și reginelor, poeților și medicilor, artiștilor și oamenilor de stat care au ales să se cazeze la Slănic Moldova găsind aici liniște, vindecare și inspirație.
Alexandru loan Cuza (1859- 1866), primul domnitor al Principatelor Unite, în vizitele făcute prietenului și sfetnicului său Costache Negri, a vizitat și Valea Slănicului. Primul suveran care a vizitat Slănicul a fost principele, apoi regele Caroll (1866-1914). Prima vizită datează din 11 august 1866, când, după întâlnirea cu Costache Negri la Târgu Ocna, ajunge și la Slănic. În august 1891, Regele Carol I, împreună cu prim-ministrul loan Emanoil Florescu (1819-1893), după inaugurarea noului tunel de la Salina din Târgu Ocna, ajunge și în stațiunea balneoclimatică Slănic-Moldova.
La începutul secolului XX, în Slănic-Moldova se vorbea în șoaptă despre vizitele Casei Regale. Regina Maria, o figură emblematică a istoriei noastre, a fost una dintre cele mai distinse oaspete ale stațiunii. Venea adesea pentru a se bucura de aerul curat și de izvoarele minerale, într-un loc unde eleganța și rafinamentul reflectau gustul nobil al vremii. Prezența sa, imortalizată în legende locale precum „Masa Reginei” de pe Cireșoaia, a rămas adânc întipărită în memoria locurilor.
Principele Carol, viitorul Rege Carol al ll-lea (1930-1940), a vizitat plaiul Cireșoaiei cu mama sa, în 1918, în anii 1924 și 1925, iar în 1928 a participat la inaugurarea Mausoleului Eroilor de pe Muntele Măgura
Mareșalul Ion Antonescu (1882-1946), Conducător al României (1940-1944), este prezent la Slănic-Moldova în ziua de 22 august 1944, pentru o întâlnire cu generalul german Hans Friessner (1892-1971), comandantul Grupului de Armate Sud Ucraina, pentru a stabili o strategie de apărare. A doua zi, pe 23 august, a fost arestat din ordinul Regelui Mihai I.
Mihai Eminescu, poetul nepereche, a petrecut și el un scurt sejur aici, copleșit de frumusețea pădurilor și de liniștea locului. Dar nu a fost singurul. Povestitorul Ion Creangă (1837-1889) a fost de trei ori la băi (1884, 1885, 1886), fiind însoțit de jurnalistul Nicolai Andriescu-Bogdan (1858-1939). Alți scriitori, oaspeți ai stațiunii, au fost Radu Rosetti (1853 1926), Nicolae Gane (1838-1916), Alexandru Vlahuță (1858- 1919), Mihail Sadoveanu (1880-1961).
În deceniile ce au urmat, actori celebri precum Florin Piersic sau Amza Pellea, scriitori de marcă, academicieni și oameni de cultură, dar și politicieni sau medici de renume au ales să se retragă în Slănic-Moldova pentru a găsi inspirație, tihnă sau vindecare.
Chiar și în perioada comunistă, Slănic-Moldova și-a păstrat statutul de stațiune de elită. Nicolae Ceaușescu a vizitat locul, fiind impresionat de potențialul terapeutic al izvoarelor și de cadrul natural spectaculos.
De asemenea, marea doamnă a cântecului românesc, Maria Tănase, a susținut un concert memorabil aici, iar vocea ei pare că încă mai răsună în amfiteatrul pădurii.
Pe scena sălii de teatru a Cazinoului Regal, la începutul secolului trecut, au jucat unii dintre cei mai renumiți actori români: Agatha Bărsescu (1857-1939), Constantin I. Nottara (1859-1935), Aristide Demetriade (1872-1930), Ștefan Ciubotărașu (1910-1970), în perioada comunistă.
În saloanele discrete ale hotelurilor din Slănic Moldova s-au purtat, de-a lungul timpului, discuții care poate au schimbat destine, iar pe terasele însorite ale pensiunilor au fost scrise pagini de literatură sau cercetări medicale. Stațiunea a fost mereu un spațiu viu, respirând cultură și spirit.
Astăzi, oricine poate păși pe urmele acestor personalități, alegând un hotel din Slănic Moldova cu aer interbelic, o pensiune Slănic Moldova primitoare, o cabană la Slănic Moldova retrasă în mijlocul pădurii sau o casă de vacanță în Slănic Moldova, cu intimitatea și confortul dorit. Indiferent de alegere, fiecare formă de cazare în Slănic Moldova păstrează o fărâmă din farmecul trecutului și oferă confortul prezentului.
Aici, la poalele Munților Nemira, trecutul și prezentul își dau mâna, iar fiecare sejur devine o călătorie prin timp. Iar cine știe? Poate chiar patul în care te odihnești a fost, odinioară, ales de un nume mare din istoria noastră…
Slănic-Moldova nu este doar o stațiune. Este o lecție de istorie trăită, un refugiu cu noblețe și suflet, unde natura, cultura și amintirea se împletesc într-o experiență aparte, care merită trăită măcar o dată-n viață.